Atenţie la aluniţe: Melanomul, cea mai violentă formă de cancer!

Este cea mai agresivă formă de cancer de piele. Principalii factori de risc sunt expunerea la ultraviolete, pielea albă şi aluniţele. Îi întruneşti? Păzeşte-ţi pielea şi la plajă, şi pe stradă! Iar la întoarcerea din vacanţă fă-i o vizită medicului dermatolog. Diagnosticul precoce este singura strategie care salvează viaţa!

Melanomul este o tumoră care apare din celulele melanocitare (celulele care produc pigmentul brun-negru al pielii) şi preponderent la populaţia caucaziană (persoane cu pielea albă); incidenţa sa rămâne foarte scăzută în rândul populaţiilor de origine asiatică sau africană, care au o pigmentare a pielii mai pronunţată. Tu şi ai tăi sunteţi mai bruneţi? Excelent, dar tot nu-i o idee grozavă să lăsaţi soarele să vă prăjească. Pentru că…

Rasa contează, dar nu e totul
Melanomul poate apărea în zone foarte variate ale corpului: la caucazieni (populaţie cu pielea albă), melanomul apare mai frecvent în zonele expuse la radiaţii ultraviolete – cap, gât, ochi; spre deosebire de acestea, melanoamele care apar pe zone mai rar expuse la radiaţii UV, cum ar fi palmele, tălpile şi membranele mucoase, au o distribuţie uniformă între rase (pigmentul intens nu mai “funcţionează”, aşadar, ca umbrelă de protecţie).

Cu ochii pe aluniţe!

Riscul de a dezvolta un melanom a fost corelat în mod direct cu numărul total de aluniţe de pe corp.
► riscul este de aproximativ 1,5 ori mai mare la persoanele cu 11-25 aluniţe (comparativ cu persoanele cu mai puţin de 10 nevi)
► riscul se dublează la fiecare creştere cu 25 a numărului de aluniţe
► ca să ştii cum le recunoşti: sunt suspecte aluniţele mari, asimetrice, cu o culoare neomogenă şi contur neregulat.
► nevii displazici (aluniţele atipice, cu dimensiuni mai mari de 6 mm şi neregulaţi ca formă) sunt adesea întâlniţi în familiile în care există melanom: cercetările au pus în evidenţă o anumită mutaţie prezentă în 10-40% din cazurile care dezvoltă această boală.

Veste şoc pentru cei care fumează în casă

Experţi din centre de cercetare de top din SUA au stabilit că fumatul în apartament contribuie la apariţia unui strat de substanţe nocive, care rămâne absolut pe toate suprafeţele chiar şi după aerisirea camerei. Acest strat are un efect genotoxic şi favorizează dezvoltarea cancerului, deteriorând ADN-ul celular.

Toxicitatea acestor substanţe se amplifică în timp. Principala particularitate a nicotinei – componenta esenţială a acestui strat – este capacitatea de a intra în reacţii chimice pe o perioadă lungă de timp cu substanţe din aerul din interior.

Este vorba, în special, de acidul azotos, care, în urma combinării cu nicotina, formează N-nitrozamine (TSN), o substanţă cancerigenă. În urma interacţiunii acestor două componente rezultă 4-(metilnitrosamino)-1-(3-piridil)-1-butanol (TSNA), absentă din fumul de ţigară abia expirat.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, acţiunea TSNA în decurs de 24 de ore asupra celulelor umane duce la ruperea unor fire ADN şi la stres oxidativ, dat fiind nivelul ridicat de genotoxicitate a substanţei.

Sfârșitul chimioterapiei e aproape

Un studiu recent scoate la iveală o perspectivă optimistă asupra tratamentelor de combatere a cancerului pentru viitorul apropiat și mediu, care va constitui o alternativă mai bună la chimioterapie, care, în ciuda efectelor pozitive, are un efect devastator asupra pacienților.

Spre deosebire de intervențiile chirurgicale, menite să elimine tumorile maligne, chimioterapia acționează din interiorul corpului, dizolvând celulele canceroase, iar radiațiile înceracă să depisteze și să distrugă celulele bolnave, care se înmulțesc. În afară ce aceste metode, care au scăzut mortalitatea provocată de cancer cu 20% în ultimii 20 de ani (pentru Statele Unite), nu există alternative eficiente de tratare a cancerului, însă un nou studiu publicat în New England Journal of Medicine spune că un nou tip de medicamente, cu aplicabilitate radical diferită, va putea înlocui chimioterapia. În urma folosirii acestor medicamente, șansele de supraviețuire a pacienților care suferă de leucemie au crescut cu 83%.

”Dacă sfârșitul chimioterapiei e aproape e o întrebare pe care cu toți ne-o punem,” e de părere doctorul Martin Tallman, aflat în fruntea departamentului de tratare a leucemiei de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center. ”Ce știu clar este că ne îndepărtăm din ce în ce mai mult de chimioterapie, mișcându-ne spre terapii moleculare focalizate.” Diferența fundamentală dintre aceste două tipuri de tratament vizează modul de depistare și combatere a celulelor canceroase, care se dezvoltă accelerat și îmbolnăvesc țesuturile sănătoase. Terapiile focalizate, cum sunt denumite tratamentele pe baza noilor medicamente, oferă căi mai specifice de a împiedica dezvoltarea celulelor bolnave, blocându-le mecanismele de funcționare și neafectând celulele sănătoase, ceea ce, pentru pacienți, înseamnă mai puține complicații și efecte adverse.

În cazul pacienților cu tumori gastrointestinale stromale, aceste noi tratamente focalizate permit evitarea totală a chimioterapiei, iar cei acre suferă de anumite tipuri de cancer pulmonar sau melanom pot, de asemenea, folosi alternativele. Cercetările arată că cei care au fost supuși acestor noi tratamente au o rată de supraviețuire sensibil mai mare decât pacienții care au avut parte de chimioterapie tradițională.